Capitolul 6

Aro pov

* Flash Back*

-Surioara trebuie sa iti dau o veste minunata! Ii zic Isabellei.

-Te ascult Aro ! Deja sunt curioasa!

-Ei bine m-am indragostit Isabella!stiu ca e ceva ciudat pentru ea . Eu tot timpul am zis ca nici mort nu ma insor dar ea…. ea mi-a schimbat perspectiva asupra vietii.

Isabella pune mana pe o perna si o da de capul meu :
-Au! Pentru ce a fost asta?ma revolt destul de suparat.

-Cine sunteti dumneavoastra si ce ati facut cu fratele meu mai mare? Pentru ca el imi zicea ca nu se va insura sau indragosti nici mort ! raspunde foarte serioasa.

-Foarte amuzant surioara ! Foarte amuzant ! Dar acum lasand gluma deoparte chiar sunt indragostit!
-O! Si cine e norocoasa?isi incepe interogatoriul.

-Este noua domnisoara venita in oras! O cheama Elizabeth! continui incantat.

-Nu e de bine fratioare! Nici mama si nici tata nu vor fi de acord! Stii bine ca nu e normala! Am vorbit cu ea! E foarte ciudata! Si acei ochi aurii…sunt ochii lipitorilor ciudate! Te sfatuiesc mai degraba iti ordon sa te indepartezi de ea!nu pot sa cred! Tocmai surioara mea imi zice ca nu e bine pentru ca m-am indragostit.

-Tocmai tu Isabella?. Tocmai tu nu esti de partea mea? Credeam ca vei intelege si ca ma vei sustine dar tu ? Tu ce faci? Tu imi zici acelasi lucru ca si parintii nostri! Incep sa tip la ea.

-Aro intelege! Ma gandesc la siguranta ta! Lacrimile incearca sa curga din ochii ei insa ea nu le permite.

-Prosti ! ridicl tonul . Daca te-ai gandi la mine m-ai sustine ! Asa ar face o sora adevarata!

-Nu e adevarat! Un frate adevarat si-ar intelege sora cand se gandeste la binele lui! lacrimi sarate incep sa curga siroaie pe fata ei.

-Stii ce ? Tu nu mai esti sora mea ! si ies trantind usa.

*End Flash Back*

Amintirile din acea zi ma bantuie si acum iar eu nu pot scapa de ele…

Ma ridic din scaunul tapitat cu piele si incep sa ma plimb prin camera in timp ce meditez la acele momente.Cata dreptate a avut in acel moment iar eu nu am ascultat-o, am fost pur si simplu un idiot! Cum am putut sa ii zic acele lucruri? Insa am un noroc pe care nu il merit pentru ca m-a iertat , of Isabella tu ierti pe oricine.

* Flash Back*

-Elizabeth , am venit! Strig in timp ce intru pe usa masiva ce imi deschide calea catre un urias hol , Stiu ca familia mea este impotriva relatiei noastre insa m-am hotarat! Vreau sa vin cu tine! Te iubesc mai presus de orice!

-Aro, nu ssti tu cat ma bucura sa aud aceste vorbe din partea ta ! coboara iubita mea alergand scarile iar apoi elimina distanta dintre noi si aseaza un sarut pe buzele mele.

-Cand plecam ?imi intreb iubita.

-Nu plecam! Eu plec! se desprinde din imbratisarea mea si se indreapta spre scari.

-Cum adica tu pleci ? cred ca nu am inteles bine si o mai intre odata.

-Ai auzit bine! Nu am nevoie de tine dupa mine insa cred ca as putea totusi sa te transform! si acestea fiind spuse se intoarce si ma musca.

Urmeaza trei zile pline de durere in care am simtit cele mai crancene dureri si toate pentru ea care nu ma iubit….

*End Flash Back*

Hm… cine ar fi crezut ca Elizabeth nu ma iubit ? Cine ar fi crezut ca ma va parasi? Si cu toate astea eu inca tin la ea … Nu imi vine sa cred ca am avut incredere in ea. Insa sunt si parti bune… adica nu oricine sfarseste prin a fi vampir, putea sa ma omoare insa nu a facuto. Deci totusi poate a simtit ceva pentru mine….

Sunt un vampire egoist…. Insa am iubit-o cu adevarat iar ea s-a jucat cu mine si totusi… mi-a fost greu fara ea si inca imi este desi o am pe sotia mea.Mereu mi-o imagienz pe ea in locul ei…. mereu o vreau pe ea! Elizabeth daca ai sti cat te-am iubit, cat am suferit dupa tine si inca o fac…

Am fost atat de egoist incat mi-am transformat sora intr-un vampire pentru a nu fi singur pentru eternitate. Si ea ma iertat si de data asta.

O alta amintire incepe sa mi se contureze in fata ochilor.

* Flash Back*

Am ciocanit usor la usa in asteptare unui raspuns insa atunci cand am vazut ca nu mi se raspunde am intrat. Usa s-a deschis iar acolo statea surioara mea plangand si tremurand ca o varga. Isi ridica usor privirea spre mine si incepe sa suspine mai tare.

-Isabella! vocea mea a iesit strangulata de parca mi-am pierdut-o de mult timp.

Incep sa ma apropi usor de ea si ii pun o mana pe umar:

-Surioara!O strig in speranta ca imi va raspunde.

-Ce vrei? Sare ca arsa. TU nu ai dreptul sa ma mai numesti sora ! atunci am fost socat.

-Isabella,asta ti-am facut eu ? incep sa o interoghez fiind atat de uimit .

-Nu conteaza ! Oricum nu iti pasa ! Tie iti pasa doar de Elizabeth ca doar petntru ea ti-ai abandonat sora si familia!

-Iarta-ma!si a facut un gest la care nu m-am asteptat,ma imbratisat.Te rog iartama ca am tipat la tine si ca am spus ce am spus si mai ales pentru faptul ca nu te-am ascultat!

-Aro ce ti-a facut ? intreaba molcom.

Isi ridica usor mana si ma atinge pe fata.

-Nu pot sa iti spun,soptesc,te-as pune in pericol si pe tine.

-Sunt sora ta, poti sa imi zici ! Daca ti-a facut ceva jur ca ma duc la ea si o fac bucati ! Jur !

-Ei bine eu m-am indragostit de ea insa Elizabeth s-a jucat doar cu mine si sentimentele mele si…insa ea nu ma lasa sa continui.

-Ce a facut? S-a jucat cu tine si sentimentele tale?O fac bucati!

-Isabella lasa-ma sa termin! Am vrut sa zic ca ei bine…sunt un vampir,ma transformat !

-Ha ha ha….Ce  gluma buna Aro ! incep sa rada atat de amuzata.

-Nu e o gluma! Iti zic doar adevarul in acest moment eu sunt un pericol pentru tine!

-Aro….tu nu ai fost nici-o data si nu vei fi un pericol pentru mine. Si stii de ce? Pentru ca ma vei transforma.

-Ce? NU Isabella eu nu te voi transforma! Nu iti voi distruge viata! Zbier eu  la ea.Sau…daca te transform am putea cucerii impreuna lumea vampirilor!zic l inchizand ochii, hmm… eu sa conduc lumea suna asa de frumos.

-Aro cum adica sa cuceresti lumea vampirilor?

-Uite asa bine! Noi doi vom fii stapanii!

-NU Aro! Nu sunt de acord! Eu vreau doar o viata lunga si linistita,asta e tot ce imi doresc.

Ma apropii incet e ea si imi ating buzele de gatul ei iar apoi inchid ochii si imi adancesc colti in pielea ei delicata.

*End Flash Back*

Acum imi am sora alaturi iar eu sunt multumit doar pentru faptul ca nu sunt singur in aceasta lume.

Dupa ce au trecut ani am intalnit-o pe frumoasa mea sotie iar acum eu ,Marcus si Caius conducem lumea.

Cat despre Elizabeth….ei bine am urmarit-o cativa ani apoi impreuna cu Isabella ne-am ocupat de ea. Si acum imi amintesc privirea ei… era atat de speriata si implora mila , eram cat peaci sa i-o acord insa mi-am amintit ce mi-a facut. Cum s-a jucat cu mine si ma parasit iar eu nu pot ierta asta.

Trebuie sa recunosc m-am schimbat nu mai sunt acelasi Aro… si asta imi convine insa acum trebuie sa vad cum pun mainele pe Jane si Alec fara sa imi inervez surioara.

Ma asez din nou pe scaunul urias din fata biroului si il chem pe Demetri :

-Stapane m-ati chemat ? intreaba acesta in timp ce face o plecaciune.

-Da ,Demetri , am o misiune pentru tine.

________________________________________________________________________

Alexa la tastatura… ei bine scuzati intarzierea si eventualele greseli de tastatura.

Ei bine acest capitol este unul foarte interesant si important dupa parerea mea si va pot spune ca Elizabeth va mai alarea in unele scene.

Ei bine sper sa va placa si nu uitati sa lasati un comentariu.